Din punct de vedere economic, Dejul a devenit un centru cunoscut inca din vremea in care aici se aflau salinele regilor daci, apoi ale cuceritorilor romani.

Peste vreme aici s-a dezvoltat un important centru mestesugaresc, fiind vestite breslele dejene ale taietorilor si carausilor de sare (inca din secolele XIII-XIV), ale dubalarilor, cizmarilor, croitorilor, macelarilor sau olarilor.

Din a doua jumatate a sec. XlX-lea, Dejul a inceput sa se dezvolte si din punct de vedere industrial.

Un moment important in dezvoltarea economica a zonei l-a constituit anul 1881, cand la Dej ia fiinta cunoscutul complex de transporturi feroviare, cu legaturi spre nord-estul, nord-vestul si sudul Transilvaniei.

Incepand din 1925, mare parte a sarcinilor de transport din zona au fost preluate de Uiiele societati de transport auto’particulare.

In prezent transportut rutier este asigurat de o autobaza (din 1964) si o autogara (din 1977).

Industria

In economia municipiului, cea mai reprezentativa este industria. La sfarsitul anului 2002 in municipiu erau inmatriculati 1894 agenti economici dintre care 6 cu capital de stat, 13 cu capital mixt, 1875 cu capital privat. Dintre principalele ramuri ale activitatii industriale din zona mentionam: productia de celuloza si hartie, mobila, extractia de sare, materiale refractare, panificatie, conserve de legume, fructe, carne, sucuri concentrate si racoritoare.

Multe din produsele amintite sunt cautate si bine apreciate atat in tara cat si in strainatate.

Fondul Funciar

Fondul funciar in Municipiul Dej consta in 1.755 ha de teren pentru locuinte si 4.339 ha de teren pentru agricultura.

Transportul Local

Reteaua liniilor pentru transport local, inclusiv drumurile de legatura cu comunele invecinate (Casei, Cuzdrioara, Jichis, Mica) are 83,2 km lungime – 63,6 km fiind modernizata.

Comertul

Activitatea comerciala se desfasoara in 812 unitati dintre care: una – cooperatista, una – mixta si 810 private.